„Limbaj de mess”

În ziua de alți, din ce în ce mai mulți oameni au început să folosească acest „limbaj” specific mess-ului, care constă în utilizarea unor litere fără noimă în cuvinte. Dacă noi zicem „Azi am mers la bunica să îi aduc niște mâncare”, ei zic „azi am mers l bunik s ii aduk nijshte mankhare”.
Am o nedumerire: cine stă să deslușească din limbajul ăsta ce au vrut să spună? Probabil $hmekerii, ca ei.
„Lume multă, creier puțin”. Într-adevăr. Înțeleg că poate le e mai greu să se descurce cu diacriticele, dar măcar să scrie săracul cuvânt așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Pocesc limba, fir-ar să fie, și nu realizează. Într-o zi, se vor trezi scriind așa, iar celui care citește ce au scris - în caz că aceia nu sunt tot ei - îi va fi dificil să le înțeleagă hieroglifele.
Suntem români, ar trebui să vorbim românește.
Nu păsărește.
Și, în mare parte, cei care utilizează acest limbaj sunt copiii oligofreni, de 11-12 ani, care caută atenție. Dragi copii, dacă ajungeți să citiți asta vreodată, iată mesajul meu pentru voi: dacă vreți să fiți luați în seamă de cineva, fie că este o persoană de vârsta voastră sau nu, faptul că vorbiți asha nu vă va ajuta pe niciun plan. Și nu păreți mai șmecheri, sau mai cunoscători de... ce credeți voi. Tehnologie, presupun. Din contră, asta vă face să păreți de un nivel inferior, privind inteligența.
Așa că băgați-vă mințile în cap și scrieți cum se scrie.
oh, dacă m-ar și asculta, ar fi atât de frumos...